In jurul anului nou zburătorii noştri îşi reannoiesc şi ei veşmantul, deşi mai apar în toate porumbăriile şi cate un gat desgolit de pene.
Acest fenomen se petrece la porumbeii care au crescut pui tardivi din care cauza năparlirii a întarziat.
Nu trebuie să fim îngrijoraţi căci penele de pe cap şi gat vor creşte şi ele rapid.

Deoarece această năparlire a penelor de pe cap şi gat este întarziată nu trebuie să impacienteze pe columbofil, dearece nu are nici o influenţă în competiţiile viitoare.
Ceea ce trebuie să atragă atenţia deosebită este năparlirea ultimilor remije primare.
Tineretul a schimbat mai devreme aceste pene, căci năparlirea lor a început mai timpuriu, astfel că ei strălucesc în noua robă ce le acoperă corpul, dandu-ne la fiecare noi speranţe pentru concursurile din anul următor.
Totuşi tardivii, după luna septembrie, se prezintă altfel.
Unii au năparlit abia la primele pene, dar la sfarşitul lunii decembrie, începutul lunii ianuarie, năparlirea va arăta că reancepe cateva luni mai tarziu. Cand iarna este mai uşoară, mai dulce, năparlirea chiar nu se va opri şi va continua progresiv din toamnă.
In ceea ce priveşte porumbeii bătrani trebuie ca atenţia noastră să fie cristalizată în special asupra îngrijirilor acestora, deoarece cate odată ei năparlesc rău la ultimile remije.
Un porumbel jucat permanent în concursuri peste posibilităţile lui fizice şi morale nu poate recupera rezervele sale pentru a năparli corespunzător.
In astfel de situaţii penele sale sunt lipsite de supleţe şi calitatea lor este rea.
Această dificilă năparlire va împiedica porumbelul să aibă rezultate bune în concursuri în sezonul sportiv ce urmează a se derula.
Va fi foarte bine dacă îi vom acorda un repaus de un an.
Intarzierea în schimbarea ultimelor remije poate fi provocată de o indispoziţie trecătoare a porumbelului, mai ales cand observăm că ceilalţi porumbei năparlesc normal.
Se înţelege că hrana trebuie să fie aceiaşi pentru toţi porumbeii.
Trebuie să supraveghem mai ales porumbeii care au o năparlire lentă.
Ei trebuie puşi într-un loc uscat şi mai cald. Acest sistem poate da bune rezultate.
Este bine să-l aplicăm în porumbăria noastră.
Nu trebuie să diminuăm hrana porumbeilor, deci să trecem la un regim de iarnă, cu raţie de un singur tain pe zi, pană ce ultima remije primară nu a crescut la lungimea ei normală.
Deasemenea în toată perioada năparlirii nu trebuie să uităm băile săptămanale în care vom pune un pumn de sare de bucătărie la 10 litri apă şi o ceaşcă (de cafea) cu oţet.
Aceasta va contribui la o năparlire normală, frumoasă şi paraziţii penelor nu vor mai sta pe penele porumbeilor.
Sezonul următor depinde de o bună năparlire, care după cum se ştie se petrece în fiecare an aceasta fiind un fenomen natural.