Aceasta pasiune o am de cand ,,ma stiu,, , mostenind-o de la bunicul meu care crestea voiajori.
Am fost mereu fascinat de aceste pasari stand mereu pe langa bunicul meu si urmarind porumbeii pas cu pas am inteles ca porumbelul nu este doar o pasare oarecare ci una cu o inteligenta aparte.
De la o varsta foarte mica eram langa porumbei, ii cunosteam pe toti chiar mai bine decat bunicul, le pusesem nume, eu le puneam inele …mi-a placut.

Am trecut prin multe pentru acesti porumbei, nu de multe ori acestia au fost atacati de catre pisici de care, parca, nu mai scapam.
Avem un porumbel preferat, il botezasem Batranul.
Varsta nu i-o cunosteam, era foarte batran, cred ca eclozase prin 1993, 1994, cam asa.
Tineam la acest porumbel ca la ochii din cap.
In cele din urma, prin anul 2005, intr-o zi cand m-am dus sa vad ce fac porumbeii, am gasit porumbelul mancat aproape tot, din el nu a mai ramas decat piciorele cu inelul si cateva bucati din corp.
Eram distrus am plans de nervi, a 3-a zi dupa ce a fost mancat, am reusit sa prind pisica.
Dupa moartea bunicului meu in 2006, eu m-am ocupat de porumbeii acestuia care devenisera acum ai mei…..fiind la inceput nu am stiut prea multe iar porumbeii s-au imbolnavit si nu am mai putut salva nimic.
Am incercat din rasputeri cu medicamente, vaccin, dar din cei 50 de porumbei au mai ramas 2 si aceia vai de capul lor.
Asta a fost, pe atunci nu aveam cunostintele necesare.
Dar pas cu pas am invatat multe lucruri si in 2007 am achizitionat alti porumbei cu care am inceput zborurile.
Cam aceasta este povestea mea de inceput.
As putea sa mai detaliez, dar alte cuvinte cred ca nu isi mai au rostul.
“Vint in Pene ! ”

1 Comentariu pentru “Inceputul meu-Mihai Gabriel”